Acum câțiva ani când am descoperit Gdansk online, nu mi-am imaginat că vom zbura spre această destinație direct de acasă, din Oradea. Pentru că zborurile companiei poloneze LOT din Oradea pot însemna o escală în Varșovia, și încă un zbor, am ales să vedem Gdansk.
Zborul nostru a fost unul de după-masă, astfel că am ajuns în Gdansk seara târziu. Dar cu ce view ne-a primit acest oraș. Cazarea noastră a fost într-un hotel de pe malul râului Motlawa. De pe terasă am putut admira în acea seară clădirile cu arhitectură în stil nordic și luna care le păzea într-un peisaj majestic.
Din balconul camerei am văzut apoi de nenumărate ori cum se ridică sau se retrag podurile de pe râul Motlawa, pentru ca diferite ambarcațiuni să treacă. Fiecare ridicare, fiecare mutare a fost un spectacol pentru cei mari și cei mici deopotrivă.
Deși eram obosiți, entuziasmul unei destinații noi și priveliștea de afară ne-au ținut treji încă vreo oră. Apoi am dormit neîntorși până dimineața, când am coborât înfometați la micul dejun. Ne-am bucurat de mâncare dar și de bucuria celor mici. Ei s-au așezat pe un pervaz mai lat din spatele canapelei din restaurant și s-au bucurat de imaginea râului, a clădirilor, a bărcilor și caiacelor care treceau pe râu.



Am ieșit apoi să explorăm și să ne plimbăm prin orășelul acesta de poveste cu străduțe pietruite, miros de mare și mâncare delicioasă. Malul râului Motlawa este pus în valoare de o promenadă pe ambele părți. Atât în partea stângă, cât și în partea dreaptă sunt poduri pentru mașini și pietoni. Însă, la anumite momente din zi podurile se ridică sau se mișcă, pentru a face loc ambarcațiunilor mai mari să treacă. Fiecare ridicare de pod, fiecare mutare de pod e un mic eveniment, atât pentru adulți dar în special pentru copii.
Ne-am plimbat în acea dimineață pe malul râului și pe străduțele pietruite fără vreun scop, fără grabă și fără să vrem ceva anume. Ne-am dorit să mirosim, să simțim și să vedem orașul, așa cum ni se arată el, fără planuri sau obiective de bifat.
Umblând aiurea pe străduțe am descoperit cargoul SS Soldek. Ne-a impresionat de cum am văzut-o și am vrut să o vizităm. SS Soldek este prima navă construită în Gdansk, Polonia după Al Doilea Război Mondial și prima navă lansată la apă în Polonia. Acum, nava face parte din colecția Muzeului Maritim Național și este ancorată pe malul râului Motlawa.





Să cobor până la nivelul cel mai de jos dintr-o asemenea navă, a fost o experiență aparte. Pe scările înguste din metal am coborât cu stomacul strâns. Atunci am resimțit teama de înălțime, care mi-a fost atât de bine indusă acasă. Dar, am reușit să cobor și o dată ajunsă jos, am simțit cum nava se mișcă pe apă. Am putut să vedem cum se puneau cărbuni pe foc, unde mânca echipajul, unde era ținută marfa. Pentru noi această vizită a fost o experiență unică și ne-a plăcut să privim orașul de pe puntea navei.
Întoarcerea în 1980
A doua zi, imediat după micul dejun am luat tramvaiul și apoi trenul spre Gdynia. Drumul nu a durat mult iar biletele pentru această călătorie au costat 18 lei/adult. Pentru copii nu a fost necesar să cumpărăm bilete. Trenul a fost curat și rapid.
De îndată ce am ieșit din gară ne-am simțit de parcă ne-am întors în România anului 1990. Blocurile, străzile, magazinele dar și oamenii, toate ne aduceau aminte de acele timpuri când totul era altfel. Am făcut această călătorie cu trenul pentru că voiam să vedem Marea Baltică. De la gară până la plajă am făcut o plimbare de vreo 20 de minute. În tot acest timp am privit clădirile, oamenii, străzile.. Era liniște, dar o liniște ca aceea de pe vremuri, o liniște pe care azi n-o mai vezi la noi. Pur și simplu nu o mai găsești.


În drumul nostru spre plajă am văzut brândușe de toamnă, deși era destul de cald. Plaja am găsit-o neamenajată, dar populată. Erau părinți cu copii, bunici și tineri. Se stătea pe nisip sau pe pături iar cei mai curajoși se răcoreau în mare. Apa era destul de rece și cu toate acestea erau copii care se bucurau de ea din plin. La marginea plajei era un loc de joacă extrem de drăguț. Am stat și noi puțin pe plajă, ne-am odihnit și ne-am bucurat de soare, după care am pornit spre Acvariul din Gdynia.
În partea stângă a plajei vedeam încă de departe o clădire mare, care ne amintea cu succes de clădirile construite la noi în țară în timpul comunismului. Cu idei preconcepute și cu inima strânsă am pornit spre clădirea care era de fapt Acvariul din Gdynia.
După ce am achitat biletele la ghișeul de afară, a venit o doamnă cu o cheie ca să ne deschidă ușa de la intrare. Toate ideile preconcepute m-au părăsit după ce am intrat. Da, clădirea era veche și construită cel mai probabil în timpul comunismului. Chiar și ideea de a deschide ușa cu cheia după achitarea biletelor ne-a dus cu gândul la vremurile de mult apuse. Însă Acvariul era mare, cu o diversitate de pești și cu zone interactive pentru cei mici. Am petrecut aici mai bine de o oră și ne-a plăcut mult tuturor. La plecare, am avut parte de o surpriză. Ușa de la ieșire a fost deschisă tot cu cheia, de către personalul acvariului.



Drumul de întoarcere a trecut pe lângă tarabele cu de toate din Costinești 1990. Am trecut pe lângă tarabe cu nenumărate chinezării în toate culorile, fast food ieftin și tot felul de gherete ca cele de la bâlciuri. Deși ne era deja foame tuturor, nu am îndrăznit să ne oprim să mâncăm aici. Nimic nu ne-a inspirat încrederea pe care am avut-o la restaurantele din Gdansk. Însă despre bunătățile gustate în Gdansk, vă voi povesti într-o postare separată.
A doua zi a fost plină, obositoare dar și împlinitoare. Ne-a făcut bine plimbarea și ne-am bucurat să revedem marea.
Multe bărci dar și puțină joacă
În cea de-a treia zi am vrut să bifăm Muzeul Național Maritim din Gdansk. Aici am văzut bărci din diferite zone ale lumii și din diferite perioade. A fost fascinant să vedem cum oamenii s-au adaptat la materialele pe care le aveau și au construit din ele bărcile. În funcție de zona din care provin, bărcile erau confecționate din diferite materiale și aveau forme și mărimi diferite.


După ce am văzut zona de muzeu pentru adulți, am putut să intrăm în zona de joacă. Un etaj întreg este destinat celor mici. E o zonă interactivă, unde cei mici se pot juca cu diferite bărci, pot construi, pot naviga cu un simulator, se pot costuma. A fost o experiență foarte plăcută pentru Marius. Ne-am urcat chiar și într-o șalupă de salvare, după ce ne-am pus vestele de salvare.
Chiar și fără aceste locații care merită vizitate, plimbările prin zona veche din Gdansk sunt o experiență unică. Doar plimbându-te pe malul râului Motlawa poți vedea vase de pirați care acostează la mal, caiace sau alte tipuri de ambarcațiuni. Să poți observa cum se ridică sau se mută un pod în realitate poate fi o experiență unică.



Pe lângă toate acestea, de neratat în Gdansk este o plimbare pe strada Mariacka, denumită și strada Chihlimbarului. Aici veți găsi o mulțime de tarabe cu obiecte și bijuterii confecționate din chihlimbar. Gdansk este denumită și capitala chihlimbarului, pentru multitudinea de obiecte făcute din acest material și pentru istoria pe care o are acest material aici.
Nouă ne-a plăcut atât de mult acest orășel încât ne-am promis că ne vom întoarce cândva pentru a bifa două activități pe care acum nu am reușit să le facem. Vrem să luăm o mașină de epocă cu ghid și să vedem întregul oraș, ascultând istoria. Ne mai dorim să facem și o croazieră cu barca pe Motlawa.
Ne puteți urmări aventurile pe profilul de Instagram – Hoinariprinlume sau pe pagina de Facebook – Hoinariprinlume.