Dacă nu ați fost în Zakopane până acum, zona turistică a tare frumoasă. Au o stradă centrală cu multe magazine și gherete dar și un parc imens, de unde se văd munții minunat. Casele sunt construite în același stil, cu fațade din lemn.
Orașul e plin de localuri, restaurante și cafenele. Ca destinație Zakopane este mult mai cunoscut de români decât Vysoke Tatry sau Tatranska Lomnica. Dar e și mult, mult mai aglomerat. Noi am fost aici și vara, însă ne-am cam plictisit.



După plimbarea prin ninsoare, am ajuns în zona unde a fost târgul de Crăciun din Zakopane. Încă erau acolo căsuțele dar și luminițele. Două sau trei căsuțe încă serveau vin fiert și băuturi calde. Eram deja în data de 5 ianuarie, era normal să fie închise târgurile de Crăciun. Totuși parcă în Oradea se închide târgul de Crăciun mult prea repede. În 26 decembrie, când încă nici nu am terminat bine să ne vedem cu toate rudele, târgul se închide. Fix când am mai avea 2-3 seri libere să ieșim la un vin fiert, totul se închide. Cred că ar putea să fie deschis măcar până de Revelion, dacă tot e vacanță.
Am găsit în Zakopane o bucățică din Italia.
Destul de înfometați am ajuns la Tratorria Adamo Zakopane. Încă de la intrare, localul m-a dus cu gândul la tavernele din Italia. Locația e fix ca cele din Italia, fără multe pretenții, cu mâncare bună și servire ca acasă. Am comandat pizza pentru noi și paste pentru cei mici. Toată mâncarea a venit repede și între timp copiii s-au jucat la locul de joacă. Pizza a fost extrem de bună, blatul, ingredientele, absolut tot. Copiii nu au fost încântați de paste, dar au mâncat pizza de la noi. La desert am ales panna cotta și cannoli, care au fost bunicele, dar nu am fost impresionați.



Și aici, ca mai peste tot în Zakopane a fost destul de aglomerat. După experiența cu Bubuja Bistro, am fost inspirați să facem rezervare cu o zi înainte. Altfel, nu sunt sigură dacă am fi avut loc. Era totuși doar 5 ianuarie, majoritatea oamenilor erau încă în vacanță, deci era de așteptat să fie aglomerat.
Ne-am bucurat de o experiență unică în Parcul celor un milion de lumini.
Am mâncat bine și apoi am ieșit la zăpadă. În plimbările noastre prin oraș, am trecut pe lângă Park Miliona Swiatel (Park of a Million Lights), care era o expoziție de luminițe impresionantă. Această expoziție o găsiți în Zakopane în fiecare an. Anul acesta tema a fost Alice în Țara Minunilor. Pentru noi a fost prima experiență într-o astfel de expoziție. Ne-am lăsat fascinați de lumini, tematică, sunete și zăpadă. Totul a fost ca o magie și ne-a plăcut mult. Dacă aveți ocazia să trăiți o astfel de experiență, recomand să încercați.
În ultima seară cina noastră a fost la Villa Toscana Zakopane. Locația este elegantă, cu o atmosferă relaxată și muzică în surdină. Au un loc de joacă mic dar drăguț și servirea este impecabilă.






Ne-a plăcut mult să privim de la etaj prin geamul de sticlă, cum se prepară pizza. Copiii s-au jucat atât de frumos încât am reușit și noi să savurăm un pahar de vin. Am comandat vită pe piatră încinsă, care a fost o delicatesă și pizza. Iar la desert am luat o cremă de halva cu piure de zmeură, care a fost ceva din altă lume. Nu am mai gustat așa ceva până atunci, dar Doamne cât de bună a fost. Băieții au vrut tiramisu, care a fost și el bunicel.
Mâncarea a fost bună, atmosfera relaxată. Ne-a plăcut și ne-am mai întoarce aici.
Și doi ani mai târziu, am ajuns la aceeași concluzie.
Din nou am găsit Zakopane ca fiind o destinație faină iarna. Alegerea unui hotel cu piscină a fost punctul forte și de această dată. Pe lângă plimbările cu sania, relaxarea la piscină a fost ceea ce a completat pe deplin experiența. Dacă ar fi să revenim iarna în Zakopane, am alege aceeași cazare.
Ne puteți urmări aventurile pe profilul de Instagram – Hoinariprinlume sau pe pagina de Facebook – Hoinariprinlume.