La concediul și relaxarea din septembrie visam încă din vară. Visam la fructele de mare delicioase, la calamari, la creveți saganaki, la măsline și brânză delicioasă, toate din Grecia. Văzusem atât de multe poze în online cu preparate grecești, încât așteptam acest concediu mult și din punct de vedere culinar.
Schimbarea de planuri.
Totuși, chiar cu o săptămână înainte să plecăm Blue Air a anunțat că nu mai operează nici un zbor în afara țării până fix în duminica în care trebuia să plecăm noi. Deși zvonurile erau că Blue Air nu va mai zbura deloc, ceea ce s-a și întâmplat, noi am sperat totuși. După ce s-a dat anunțul am trimis rapid un e-mail companiei de turism. Aveam achiziționat un sejur de la Dertour care includea cazare, două mese și transportul. A doua zi am primit răspuns, prin care ni s-a comunicat că avem două opțiuni: ne returnează banii integral sau alegem un alt sejur din oferta lor.
Acest sejur pentru Grecia era rezervat încă din luna februarie, implicit prețul era unul foarte avantajos. Pe ultima sută de metri, pentru că ne doream mult să mergem la mare și pentru că, în condițiile date, Grecia nu mai era o opțiune pentru noi, am optat pentru Turcia. Grecia nu mai era o opțiune pentru că drumul cu mașina e prea lung și prea obositor pentru noi, momentan. Să facem 15 ore pe drum doar la dus ar însemna undeva 3 zile de drum pentru noi, întrucât pentru Marius 5 ore sunt maximum. Nu ne place să călătorim noaptea deși știm că este și aceasta o opțiune.
Cumva din dorința arzătoare de a merge la mare, nu mai fusesem din martie, am ales cea mai comodă opțiune, respectiv Turcia. Am cerut oferte de la Dertour pentru Turcia și ne-au trimis câteva hoteluri. Am ales rapid și eram cumva bucuroși că zborul nostru va fi de pe aeroportul din Oradea.
Lejeritatea de a zbura din Oradea a contat mult.
Zborul nostru a fost la prânz, a decolat conform orarului și a durat o oră și 50 de minute. Pentru că era trecut de ora de somn a lui Marius, el a dormit o oră și 30 de minute, timp în care eu am citit iar soțul a dormit și el. Pentru că ne doream să vizităm orașul vechi și să vedem câteva plaje din zonă, am decis să închiriem o mașină.
Ne-am întâlnit cu domnul de la compania de închirieri și când să luăm mașina, ne-a solicitat o garanție de 600 de euro. Soțul era convins că nu se achită garanție. După ce a verificat totuși documentele primite prin whatssup, a observat că ne comunicaseră despre garanție. Totuși, domnul a fost înțelegător, a sunat la companie și i-am lăsat doar 245 de euro garanție. Sigur data viitoare vom citi mai bine toate documentele primite.
De la aeroport până la hotelul nostru, care era în Tekirova, am făcut cam o oră și 20 de minute cu mașina. După ce am ieșit din oraș, traficul a fost chiar lejer. În trafic ni s-a părut derutant faptul că benzile nu sunt trasate și semnalizarea se folosește puțin spre deloc.
Am ales o cazare prietenoasă cu familiile.
Când am ajuns la hotel am avut plăcuta surpriză să aflăm că am primit un upgrade la cameră. Am fost cazați într-un apartament cu două camere și două băi, care avea o terasă mică ce dădea spre grădină. Ne-am bucurat de acea terasă aproape în fiecare dimineață când ne-am băut cafeaua și Marius a explorat în voie.
După ce ne-am instalat am mers să vedem marea. Cu greu am reușit să îl convingem pe Marius să plecăm la masă. Cu toții eram înfometați, dar când dorința de explorare e mai puternică decât foamea, e mai complicat să ajungi la masă.
Pentru mine, la cină a fost tare derutant. Era prea multă lume, prea multe opțiuni din care să aleg, îmi venea atât de greu să mă decid. De acasă am stabilit că nu vreau să fac excese alimentare, implicit am decis că voi alege o singură farfurie indiferent de masă și la desert voi împărți cu soțul opțiunile, ca să putem gusta din cât mai multe preparate. Mai multe detalii despre cum ni s-a părut nouă mâncarea în Turcia vă las într-o altă postare.
Rixy Kids Club era clubul copiilor din complex.
După cină, am mers cu Marius la Rixy Kids Club – Clubul copiilor din complex. Clubul oferă activități atât în interior și cât și în exterior. Sunt diferite camere unde copiii pot face activități, pot construi, pot colora sau se pot uita la desene sau filme. În exterior au tobogane și hinte dar și un amfiteatru unde se organizau activități până la ora 23. În fața clubului au o pistă cu mașinuțe și trenulețe, care puteau fi utilizate contra cost. Tot ceea ce era în interiorul clubului era gratuit.
Am găsit în interiorul clubului și o cameră cu jucării destinate copiilor până în 3 ani. Aici erau jucării din plastic și o zonă de explorat cu piese mari din spumă. Bineînțeles pe perete era un televizor care mergea continuu, pe care am avut îndrăzneala să îl stingem.
Aș fi aranjat cu totul altfel acea zonă pentru copii atât de mici. Niște rafturi de la Ikea ar fi fost geniale, niște lego duplo și jucării din lemn care să le stimuleze creativitatea, chiar și niște puzzle ar fi fost fain. Totuși, Marius a explorat și aici vreo jumătate de oră, deci ne declarăm mulțumiți.
Ne-am găsit rapid un ritm al nostru în Turcia.
Diminețile noastre în Turcia au fost la fel ca orice alte dimineți la mare. După micul dejun mergeam pe plajă. Marius se juca în nisip, adunam pietricele de pe malul mării, se înota în mare. Eu reușeam să mai citesc câteva pagini, savuram o cafea bună și apoi ne mutam la piscină.
Ce mi-a plăcut mult pe plajă a fost modul în care era asigurată umbra. Nu era câte o umbrelă la fiecare șezlong ci era un schelet din metal cu material deasupra în toată zona de șezlonguri. Șezlongurile de pe primul rând erau deseori în soare, pentru cei care își doreau asta, cele din mijloc erau mai mereu la umbră și noi le alegeam pe acestea. Mi-a plăcut mult acest aspect și data viitoare când mai alegem un hotel fără vegetație care să asigure umbra pe plajă, voi fi atentă la acest aspect. În partea de sus mai aveau niște paturi mari pe iarbă, sub pini. Mi s-au părut și acelea o opțiune tare faină, doar că noi n-am reușit să ne bucurăm de ele pentru că se dorea nisip și piscină.
La piscină aveau în fiecare zi de la ora 11 aqua gym, cu muzică faină de care ne bucuram și noi. Mai aveau și concursuri în piscină. Ne-a plăcut muzica dar poate dacă era o idee mai jos volumul nu ne supăram. Deși piscina nu era mare, nu a fost niciodată aglomerată. Mai mult de 10-15 oameni nu cred că am văzut deodată în piscină, aspect care ne-a bucurat. Complexul în care eram cazați noi avea tobogane atât pentru adulți cât și pentru copii, dar nu ne-au prea atras de această dată.
Mi-au mai plăcut mult grădinile și modul în care era amenajat resortul. Te plimbai prin resort, spre cameră, la piscină sau la restaurant, dar era o adevărată plăcere. Făceam zilnic între 10.000 și 15.000 de pași fără să ne dăm seama. Genul acesta de resorturi, gândite bine din acest punct de vedere îmi plac mult. La fel a fost și resortul din Thailanda de pe insula Phi Phi, unde făceam lejer zilnic 15.000 de pași fără să îi simțim.
Primul concediu în care Marius s-a îmbolnăvit.
În a doua zi dimineața, Marius a început să aibă muci. Seara a făcut și febră. I-am administrat Panadol și pentru a fi siguri că totul va fi bine peste noapte soțul a mers la farmacie și a cumpărat Nurofen baby. În situațiile în care trebuie să îi administrăm antitermic mai des decât prevede prospectul, alternăm Panadol cu Nurofen. Din fericire doar duminică seara a fost indispus, în rest i-am administrat antitermic de fiecare dată când făcea febră și el a fost bine dispus și activ. Am trecut cu bine peste prima experiență de acest gen în concediu, și sunt mai liniștită cu privire la astfel de experiențe pe viitor. Cred că trebuie să învăț de la el să gestionez și eu mai bine momentele când sunt bolnavă.
Vă spuneam mai sus că am închiriat o mașină, pentru că ne doream să vizităm zona. Ei bine, cu răceala lui Marius nu ne-am mai încumetat să mergem în zone aglomerate, ca să nu mai contacteze și alți viruși.
Mai mult decât atât, după ce a răcit Marius, am observat că o majoritatea copiilor erau cu muci în resort. Cumva era inevitabil să nu ia și el.
Totuși mașina ne-a fost utilă pentru că, zborul nostru la întoarcere era dimineața. Noi am pornit din hotel la ora 6:00 și eram la distanță destul de mare de aeroport, în Tekirova. Prietenii noștri erau cazați în Lara și au pornit la ora 5:00 din hotel. Implicit am salvat cel puțin o oră de somn.
Zborul de întoarcere a decolat conform programului și totul a decurs bine.
Concluziile.
Per ansamblu am fost mulțumiți de toată experiența. Serviciile au fost de calitate și prompte. Dacă totul decurge conform planului, anul viitor ne dorim să ne întoarcem în Turcia, tot în septembrie. Apa mării a fost caldă iar cea din piscină era răcoroasă (asta o spune cineva care e obișnuit cu apa termală). Temperatura de afară a fost mai mult decât potrivită, respectiv 27-31 de grade.
Despre cum am perceput noi din punct de vedere culinar experiența la All Inclusive vă povestesc aici.
Ne puteți urmări aventurile pe profilul de Instagram – Hoinariprinlume sau pe pagina de Facebook – Hoinariprinlume.
Pare că a fost un concediu destul de reușit, cu toate că ați avut probleme cu Blue Air și cu Marius, care a răcit. 🙂